Mi-e pofta de, nu am chef de

(continuarea la ''Lasam sa se intample...")

Ma gandeam azi, la dus (?!?), ca atata vreme cat zic ''nu am chef de aia, am pofta de nu stiu ce'', nu sunt tocmai propriul meu stapan. Adica, cine imi dicteaza mie ca am chef de una-alta, si nu de ailalta, si de ce eu trebuie sa ma conformez? De ce e uneori atat de greu de ignorat, ca sa nu mai zic de inabusit,  vocea aia buclucasa care iti spune cand tocmai te-ai lasat de fumat ''mama, ce-ar merge acuma o tigara'' sau cand tocmai te-ai decis sa incepi cura de slabire, ''las' ca incepem maine cura, acum du-te frumusel la magazin si cumpara cutia aia mare de inghetata, o viata ai, ce dracului...''?

Curios ca vocea asta apare numai cand te-ai hotarat ca e timpul sa incepi ceva ce necesita un efort de vointa. Cand ai cartusul de tigari langa tine si oala cu inghetata langa, parca nu mai e asa tentant sa te afumi, respectiv imbuibi. Sau cel putin nu mai pare o chestiune de viata si de moarte afumarea/ imbuibarea.

De regula, cand mi se intampla chestii de genul, am doua variante de raspuns pe care mi le livrez imediat:

1. ia si baga. Daca nu poti sa te abtii, inseamna ca nu e timpul sa incepi acum schimbarea. E un semn... :))

2. ce nu te omoara te face mai puternic. Ispita are rolul ei bla bla. Ce am zis data trecuta.

Maimutareli, si totusi, fiecare e corecta la un moment dat. Dar nu despre asta vreau sa vorbesc. Ci despre hotarari si despre vointa de a fi in fiecare moment cine vrei sa fii. Sau cine vrei sa devii, pentru ca trebuie sa incepi la un moment dat sa fii cel/cea care vrei sa fii.

Deci  nu numai nebunii aud voci. Si oamenii normali, doar ca nu recunosc. Pai din moment ce am hotarat ca de azi ma port intr-un anume fel, fac niste schimbari, renunt la niste obiceiuri proaste, de ce mai aud ispita? Sau, si mai rau, de ce o ascult? Nu poti sa fii doua persoane in acelasi timp: fumator si nefumator, gras si slab...

Daca nu era Jung cu umbra lui si integrarea umbrei, Eul, Sinele si toate cele, cu coincidentia oppositorum, as fi zis pe nerasuflate ''nu poti sa fii si rau si bun in acelasi timp'', dar uite ca nu pot sa zic asta. Mai degraba zic: oricate voci ar fi in capul tau, alege sa asculti cate una pe rand, in cel mai rau caz. In cel mai bun caz:  afla care voce e a ta si tine-te de ea, nu ingorandu-le pe celelalte, ci mangaindu-le parinteste pe cap si spunandu-le sa stea cuminti in spate, ca degeaba vocifereaza.

Cum aflu care e vocea mea... in episodul urmator :), pe masura ce imi clarific una-alta